Nea Petrică

Cu Nea Petrică m-am împrietenit în Herăstrău. Fuma chiştoace de pe jos şi mirosea puternic a flori uscate. Avea severitatea posturii unui general şi gesturi delicate, ca de ceasornicar. Nu cerşea, dar nici nu m-a refuzat să mâncăm împreună. Aşa am aflat că povestea lui nu e deloc cum credeam eu…

Dragu’ mamii

În Ardeal, un băiat orfan şi neastâmpărat, ajunge pe mâinile unei mătuşi care nu are copii. Când năzdrăvanul îi distruge casa şi grădina şi se pune rău cu o vecină, aceasta îi spune:
– Dragu’ mamii, apăi eu ti prăpădiesc!
– Bate-mă mătuşă, omoară-mă, da mie nu mi-a mai zis nimeni „dragul mamii”, răspunde el…