Domnița și tătarul

Domnitorul privea în gol. Își strânse mai aproape veșmântul roșu de domnie, îmbrăcat direct peste ițarii de noapte. În liniștea așternută, cuvintele egumenului Ioasaf au sunat ca și cum ar fi venit odată din gura lui și apoi din piatra cetății:

– Poate domnul nu vrea să spuie necuvioșilor săi supuși pricina necazului său. Poate Domnul își va găsi alinare conștiinței dacă face o milostivire față de Biserică.

Sentimente mai bune

– Alexuțu, de ce plângi, mamă?
Băiatul își șterge obrajii și se uită la degetele ude.
– Nu știu.

Întâlnirea

O întâlnire neașteptată face personajul principal să compună o scrisoare-reproș trecutului…

Despre ipocrizie

Cine credeti că e cel mai ipocrit personaj? Doamna din supermarket care pretinde respect si taie coada, colega ‘loiala’ care isi barfeste prietenii sau chiar personajul principal, care contrazice seara ceea ce gandise dimineata?